când nu are un răspuns,
Chiar răspunsul e-ntrebareşi-are sens întrepătruns,
Universuri paraleledefinesc un univers,
Avem drumul fără piedici,tot trecutul ne-a fost şters.
Obsesiv ne e răspunsul
când răspunde la-ntrebări,
Iar răspunsul e-ntrebareizvorâtă din chemări,
Pe pământ avem destinulde-a redefini înaltul,
Întrebarea-i şi răspunsulcând sunt eu şi nu e altul...
A vorbi fără-ncetare
lasă loc pentru tăceri,
Însă din tăcere, vorbadă contur zilei de ieri.
Peste înţelesul nopţiivisele trec în real,
Eu mai spun printre cuvintecă sunt val iar tu-mi eşti mal.
Valul mişcă orice apă
înspumându-se pe mal,
Malul valuri domoleşteireal şi ideal,
Pe deasupra de hotareîntrebări îţi pui şi-mi pun,
Obsesivă-ţi e tăcereacând schimbarea-i în ajun...
Valul însă val rămâne,
se opreşte doar în mal,
Totu-i scris şi-aşa rămâne...Hai să-l trecem în real.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu