Şi mă mai uit în sus, mă uit în jos,
Păcătuiesc cu gândul ori cu fapta,
Dar plec mereu prin soartă tot pe jos.
Urc şi pe munţi, mă mai cobor şi-n vale,
Privesc spre cer şi norii îi alung,
Iubindu-te, găsesc mereu o cale
Când îţi doreşti, la tine, să ajung.
Un gând fugar... Îl simt că mă îndeamnă
Să dau un sens ce ni-i predestinat,
La tot ce s-a-ntâmplat în astă toamnă,
Ca să avem la anul rod bogat.
Arşiţa, ploaia, viscolul, furtuna,
Pe fapte ne-au mai pus câte-un accent,
Le dăm uitării pentru totdeauna,
Gândind un viitor mereu prezent.
În iarna asta cald va fi afară,
Şi vom trăi în doi schimbări de foc,
Începe totul chiar de astă seară,
Începem noi s-avem din nou noroc.
Mă uit în partea stângă şi-n cea dreaptă,
Mă uit în jos dar mai degrabă-n sus,
Poarta-i deschisă, doar pe noi ne-aşteaptă,
Se-aşează toate cum mereu ţi-am spus.
Priveşte-n faţă, vin dinspre lumină,
Venit-a timpul ce tot stă să vină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu